Văl de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina,
Tufelor de lămâiță
Li se uscă rădăcina.
Peste dealuri și dumbravă
Norii grei își poartă plumbul.
Cu podoaba zdrențuită
Tremură pe câmp porumbul.
Și cum de la miazănoapte
Bate vântul fără milă,
Peste vârful șurii noastre
Trece-n zbor câte-o șindrilă.
De vifornița păgână,
Nucii se-ndoiesc, bătrânii,
Plânge-un pui de ciocârlie
Sus, pe cumpăna fântânii.
Îl ascult și simt sub gene
Cum o lacrimă-mi învie;
Ni s-aseamănă povestea,
Pui golaș de ciocârlie.