Văl de brumă argintie Mi-a împodobit grădina, Tufelor de lămâiță Li se uscă rădăcina. Peste dealuri și dumbravă Norii grei își poartă plumbul. Cu podoaba zdrențuită Tremură pe câmp porumbul. Și cum de la miazănoapte Bate vântul fără milă, Peste vârful șurii noastre Trece-n zbor câte-o șindrilă. De vifornița păgână, Nucii se-ndoiesc, bătrânii, Plânge-un pui de ciocârlie Sus, pe cumpăna fântânii. Îl ascult și simt sub gene Cum o lacrimă-mi învie; Ni s-aseamănă povestea, Pui golaș de ciocârlie.