Spune-mi, te rog, e noapte sau zi
E greu să-mi dau seama de când nu mai vii
Se aude din nou cântecul ăla flămând pe coridoare pustii
În calul troian de vizavi
Fetiţa cu chibrituri râde
Imaginându-și coridoare pustii
Iubirea ei indecisă, școala mea de meserii
Iubirea e imprecisă, școala mea de meserii
Spune-mi, te rog, să pară că știi
Exact cât mai ai pân' la cine vei fi
Sper să-ți fie de-ajuns
Un cântec de nepătruns
Sau tu voiai copii
Într-un magazin de jucării
Sclipește cheia casei tale
Bagă de seamă, dacă pleci nu mai vii
Harta e imprecisă, o să mori în pustii
Harta e imprecisă, o să mori în pustii
Foamea vine mâncând
Foamea vine cântând
Foamea naște copii
Încălzindu-ne strânși la focuri târzii
În haine de-ntuneric râdem
Se putea și mai mult, oare cât o mai fi
Dar v-am lăsat lumea plină, arte și meserii
Am cântat fără vină, arte şi meserii
Înapoi în grădină, arte şi meserii
[arte şi meserii intensifies]