Spune-mi, te rog, e noapte sau zi E greu să-mi dau seama de când nu mai vii Se aude din nou cântecul ăla flămând pe coridoare pustii În calul troian de vizavi Fetiţa cu chibrituri râde Imaginându-și coridoare pustii Iubirea ei indecisă, școala mea de meserii Iubirea e imprecisă, școala mea de meserii Spune-mi, te rog, să pară că știi Exact cât mai ai pân' la cine vei fi Sper să-ți fie de-ajuns Un cântec de nepătruns Sau tu voiai copii Într-un magazin de jucării Sclipește cheia casei tale Bagă de seamă, dacă pleci nu mai vii Harta e imprecisă, o să mori în pustii Harta e imprecisă, o să mori în pustii Foamea vine mâncând Foamea vine cântând Foamea naște copii Încălzindu-ne strânși la focuri târzii În haine de-ntuneric râdem Se putea și mai mult, oare cât o mai fi Dar v-am lăsat lumea plină, arte și meserii Am cântat fără vină, arte şi meserii Înapoi în grădină, arte şi meserii [arte şi meserii intensifies]