Un pas adînc, cerul deschide
Și-n hăul de dedesubt,
M-arunc, și soarele mă prinde
Cum munții se răsun', şoimii se adun',
Codrii se trezesc, frunzele șoptesc,
Oasele trosnesc, stelele sclipesc, și în cale se opresc, măi!
Na mesa de doi lai munți
Împlini de arbori fără frunzi
Între pietre nearse de soare
În lemne neroditoare
Lângă tăul fără fund
Cu toiag despic cărare
Ce mă poartă-n hău de naltă zare
Țes soarele-n cămașă, în ață fermecată
Chibzuită și trufașă, cu gând drept legată
Ieși soare din soare
Ieși soare spurcat, ieși soare necurat
Și cu mândră soră lună,
Leagă cunună, cunună legată
De horă și soare, din cer până în zare
De dincolo dă cer
Dinapoi de lună
Din afar' de soare
Dintr-odată am făcut
Înc-o lume nouă
Din nimic!