Un pas adînc, cerul deschide Și-n hăul de dedesubt, M-arunc, și soarele mă prinde Cum munții se răsun', şoimii se adun', Codrii se trezesc, frunzele șoptesc, Oasele trosnesc, stelele sclipesc, și în cale se opresc, măi! Na mesa de doi lai munți Împlini de arbori fără frunzi Între pietre nearse de soare În lemne neroditoare Lângă tăul fără fund Cu toiag despic cărare Ce mă poartă-n hău de naltă zare Țes soarele-n cămașă, în ață fermecată Chibzuită și trufașă, cu gând drept legată Ieși soare din soare Ieși soare spurcat, ieși soare necurat Și cu mândră soră lună, Leagă cunună, cunună legată De horă și soare, din cer până în zare De dincolo dă cer Dinapoi de lună Din afar' de soare Dintr-odată am făcut Înc-o lume nouă Din nimic!