Mare este Roc, Zace-ntr-un abis abisian. Se-nvârteşte-n loc Şi se vede o dată într-un an. Gheare, plisc şi ochi de harpie, vine-ntins la soroc. Seacă apele din albie, pas de pasăre-dans, zvon de muzică rock. Se repede glonţ, La un adormit de rinocer. Mi-l înşfacă-n clonţ Şi se-nalţă amândoi la cer. Astfel este Roc, Crud şi aprig, zgripţor de Levant Nu mănâncă foc, Însă e temut de elefant.