Privesc in oglinda Printr-o ceata de amintiri Care-mi sterg si-mi ascund chipul... Cu mana ceata risipind, Mereu oglinda lustruind, Prea tarziu sa pricep jocul... Pe fruntea mea descoperind O cuta noua tresarind Si mai jos,pe obraz alta, Pe tampla mea rasarind Subtiri fire de argint, Din oglinda-mi intorc fata, Ma apasa,ma supun, Nu ma lasa,ma rapun Ganduri fara de numar Fac sa sufar si ma frang Greu cred sa le-astampar... Si catre pranz trezit oglinda Mi-o cautam Fiind de negasit - e oare rau? - ma intrebam Ganduri rau ma strang,ganduri... Ca uneori si chiar prea Des ma joc asa, Inchipuindu-ma oglinda-n Fata mea, Ganduri rau ma strang,ganduri...