Privesc in oglinda
Printr-o ceata de amintiri
Care-mi sterg si-mi ascund chipul...
Cu mana ceata risipind,
Mereu oglinda lustruind,
Prea tarziu sa pricep jocul...
Pe fruntea mea descoperind
O cuta noua tresarind
Si mai jos,pe obraz alta,
Pe tampla mea rasarind
Subtiri fire de argint,
Din oglinda-mi intorc fata,
Ma apasa,ma supun,
Nu ma lasa,ma rapun
Ganduri fara de numar
Fac sa sufar si ma frang
Greu cred sa le-astampar...
Si catre pranz trezit oglinda
Mi-o cautam
Fiind de negasit - e oare rau?
- ma intrebam
Ganduri rau ma strang,ganduri...
Ca uneori si chiar prea
Des ma joc asa,
Inchipuindu-ma oglinda-n
Fata mea,
Ganduri rau ma strang,ganduri...